Blogroll

joi, 27 martie 2014

Recenzie Căutând-o pe Alaska de John Green


Primul prieten.
Prima iubire.
Ultimele cuvinte.

Căutând-o pe AlaskaÎNAINTE. Miles Halter – un adolescent singuratic pasionat de cuvintele rostite de personaje celebre în ultimele lor clipe de viaţă – pleacă la şcoala cu internat Culver Creek în căutarea a ceea ce Rabelais numea „Marele Necunoscut".
Acest Necunoscut se dovedeşte mai tulburător decât şi-ar fi imaginat vreodată când în noul său cerc de prieteni îşi face intrarea seducătoarea Alaska Young. Inteligentă, amuzantă, imprevizibilă, Alaska îl atrage într-o lume misterioasă de lumini şi umbre, ce stă sub semnul ultimelor cuvinte ale lui Simón Bolívar, faimosul general imortalizat de Gabriel García Márquez: „Cum o să mai ies eu din labirintul ăsta?"
DUPĂ. Nimic nu va mai fi la fel.

Fetele vor plânge, iar băieţii vor găsi dragoste, atracţie şi dorinţă în parfumul de vanilie şi ţigări pe care îl răspândeşte Alaska. -- Kirkus Review

Căutând-o pe Alaska surprinde perfect intensitatea trăirilor şi disperarea care definesc adolescenţa. -- teenreads.com

Frumuseţea acestui roman stă în faptul că nu ascunde nimic. -- The Guardian

„Iar acum cred că e momentul prielnic să spun că era frumoasă. În întunericul de lângă mine, Alaska mirosea a sudoare şi a raze de soare şi a vanilie, iar în acea noapte luminată de o lună firavă vedeam doar silueta ei, excepţie făcând momentele în care fuma, când tutunul aprins al ţigării ei îi învăluia faţa într o lumină roşiatică. Dar, chiar şi pe întuneric, îi vedeam ochii — două smaralde arzătoare. Avea acel soi de privire pătrunzătoare care te făcea să i cedezi."


     



      Inițial nu am vrut să citesc cartea pentru că știam cine o să moară, dar nu am putut rezista. Terminând cartea mi-am dat seama de ce îi urăsc-iubesc operele lui John Green. Stilul lui reușește să combine toate stările omenești și să le ascundă în spatele unor întâmplări normale, și, la un moment dat, totul explodează și toate acele emoții te inundă. Și mai e și finalul, care ne lasă să credem ce vrem. Vreau să-i citez pe cai de la The Guardian, pentru că au perfectă dreptate:" Frumusețea acestui roman stă în faptul că nu ascunde nimic.".
      Cartea îl are în prim-plan pe Miles Halter, sau Rotofeiul, care decide să-ți continue studiile în Culver Creek, pentru a căuta Marele Necunoscut. În noua sa aventură, Miles se integrează într-un grup de prieteni, grup în care o întâlnește pe Alaska Young. Scopul lor era să facă farse școlii, care avea reguli foarte stricte din toate punctele de vedere. Instant, Rotofeiul se îndrăgostește de Alaska, tipa misterioasă, care avea prieten. După mai mult de un semestru, și multe farse, viața lui Miles pare să o ia pe calea cea bună. Într-o noapte, el împreună cu colegul lui de camera, Colonelul și Alaska, se închid în camera ei pentru a bea alcool. Beți, Alaska și Miles își dezvăluie adevăratele sentimente unul față de celălalt. Și aici intervine amprenta John Green.
      Când am terminat cartea, era trecut de 1 dimineața, și îmi era frică. Acum nu îmi dau seama de ce, dar cartea mi-a lăsat acest sentiment. Miles e un adolescent fără prieteni, care are curajul de a lua-o de la zero prin mutarea în alt oraș, unde o să-și schimbe viața radical. Alaska e genul de persoană care preferă să ignore normalitatea și să trăiască în felul ei. Astfel, Miles reprezintă partea apolinică, iar Alaska cea dionisiacă, completându-se unul pe celalalt, împreună formând un întreg. Acțiunea e una simplă, urmărind viața unor elevi, cu distracțiile lor, dar foarte bine structurată și evidențiază importanța unei decizii care poate să fie luată ba într-o secunda, ba într-o ora. Și această secundă poate să schimbe tot.


Comandă cartea aici!

Notă:
Previzualizaţi

5 comentarii:

  1. eu sunt sceptica, jur :)) TFIOS mi-a placut la disperare, dar let it snow mi s-a parut prea...puerila. o s-o citesc si p-asta sa ma lamuresc daca imi place john green in general :))

    RăspundețiȘtergere
  2. Si eu am citit cartea si persoana care mi-a dat-o mi-a spus ca John Green pastreaza tonul sumbru din TFIOS, adica cineva moare, dar tot am vrut sa o citesc si nu stiu de ce m-am incapatanat sa fac asta, cand stiam ca o sa sufar la final. Dar da, John are stilul asta de a te atrage spre cartile lui..paradoxal, nu te atrage neaparat fericirea ci faptul ca se termina trist

    RăspundețiȘtergere
  3. Cum pot sa iau poza aia miscatoare cu :Y'all smoke to have fun. I smoke to die ?

    RăspundețiȘtergere